Sari la conținut

Plante pentru arsuri

Enciclopedia completa de plante medicinale asociate acestei afectiuni, cu proprietati, beneficii si moduri de utilizare.

23 plante gasite · pagina 3 din 3

Plante erbacee

Sfeclă roșie

Beta vulgaris var. conditiva

Sfecla roșie este o plantă bienală din familia Chenopodiaceae, cultivată pentru rădăcina sa cărnoasă, de culoare roșu-vișiniu intens, bogată în nutrienți și pigmenți naturali (betacianine). Rădăcina este rotundă sau alungită, cu textură suculentă și gust dulceag. Frunzele sunt mari, verzi, cu nervuri roșiatice, și pot fi și ele consumate. Este apreciată atât ca aliment, cât și ca remediu medicinal tradițional, datorită conținutului său ridicat de vitamine, minerale și antioxidanți.  În fitoterapie se utilizează rădăcina, frunzele și, mai rar, sucul proaspăt sau extractele concentrate. 

Antianemice Antiinflamatoare Antioxidante +13
Sunătoare Promovat

Plante erbacee

Sunătoare

Hypericum perforatum

Sunătoarea (Hypericum perforatum), cunoscută popular și sub numele de pojarniță, este o plantă erbacee perenă din familia Hypericaceae, ce poate atinge înălțimi de până la 1 metru. Este recunoscută prin florile sale galbene strălucitoare, grupate în inflorescențe terminale, cu petale punctate de mici glande translucide care par a fi perforate atunci când sunt privite în lumină. Frunzele sunt mici, ovale, de un verde intens, și prezintă puncte glandulare evidente.Este utilizată frecvent în medicina naturistă pentru efectele sale benefice asupra sistemului nervos și a stării emoționale.

Antidepresive Antiinflamatoare Antimicrobiene +5

Plante erbacee perene

Tătăneasă

Symphytum officinale

Tătăneasa este o plantă erbacee perenă din familia Boraginaceae, foarte cunoscută în medicina tradiţională europeană pentru capacitatea să remarcabilă de a susţine vindecarea ţesuturilor, oaselor şi pielii. De-a lungul istoriei, planta a fost utilizată în special pentru fracturi, contuzii, răni şi inflamaţii, motiv pentru care în multe culturi a primit denumiri care sugerează “refacerea” sau “sudarea” ţesuturilor.Denumirea ştiinţifică provide din grecescul symphyo, care înseamnă “a uni” sau “a suda”, referindu-se la utilizarea tradiţională a plantei pentru accelerarea vindecării fracturilor.Planta atinge o înălţime de 50-120 cm.Tulpina este erectă, robustă, acoperită cu peri aspri.Frunzele sunt mari, lanceolate, aspre la atingere şi dispuse altern pe tulpină.Florile sunt în formă de clopoţel, de culoare violet, roz sau crem, dispuse în inflorescenţe curbe.Rădăcina este groasă, pivotantă, neagră la exterior şi albă în interior, foarte bogată în substanţe active. Rădăcina este partea cea mai utilizată în fitoterapie.

Analgezice Antiinflamatoare Astringente +3

Plante erbacee bienale

Varză

Brassica oleracea var. capitata f. alba

Varza este o plantă erbacee bienală din familia Brassicaceae, una dintre cele mai vechi şi răspândite plante cultivate pentru alimentaţie şi utilizare medicinală. Originară din regiunile mediteraneene şi din Europa de Vest, varza a fost cultivată încă din antichitate, fiind apreciată atât pentru valoarea nutritivă cât şi pentru proprietăţile sale terapeutice.În primul an de vegetaţie, planta dezvolta o rozetă compactă de frunze mari, suprapuse, care formează ceea ce este cunoscut sub numele de “căpăţâna de varză”. Frunzele sunt groase, cărnoase, cu nervuri pronunţate şi culoare variabilă în funcţie de varietate (verde deschis, verde închis sau violaceu în cazul verzei roşii).În al 2lea an, planta dezvolta tulpina florală, care poate ajunge la înălţimi de 1-1.5 metri. Florile sunt mici, galbene, dispuse în inflorescenţe de tip racem, caracteristice familiei cruciferelor.Fructul este o silicvă alungită, care conţine seminţe mici, rotunde, de culoare brună.

Anticancerigene Antiinflamatoare Antioxidante +5

Plante erbacee perene

Vinerița

Ajuga reptans

Vinerița este o plantă erbacee perenă din familia Lamiaceae (familia mentei), apreciată atât pentru utilizările sale medicinale tradiţionale, cât şi pentru rolul ornamental ca plantă de acoperire a solului. În flora spontană românească este frecvent întâlnită în zone umede, luminişuri şi margini de pădure.Este o plantă târâtoare, cu stoloni lungi care se înrădăcinează uşor la nivelul nodurilor, formând covoare vegetale dense. Creşte la 10-30 cm înălţime. Are o tuplina erectă în perioada de înflorire, dar cu numeroşi stoloni târâtori. Frunzele sunt ovale sau spatulate, uşor lucioase, dispuse în rozetă bazală, iar frunzele superioare pot avea nuanţe violacee. Florile sunt albastre-violet intense, dispuse în spice verticale compacte, şi înfloresc în perioada aprilie-iunie. Florile sunt bogate în nectar şi foarte atractive pentru polenizatori.

Antiinflamatoare Astringente Cicatrizante +3