Ghimbir
Zingiber officinale (Plante erbacee perene)
Fără recenzii încă
Descriere
Ghimbirul este o plantă erbacee perenă, tropicală, care atinge o înălțime de 1 - 1.5 metri.
Nu are o tulpină adevărată, ci una falsă (pseudotulpină), formată din tecile frunzelor strâns rulate.
Frunzele sunt lungi, înguste (lanceolate) și ascuțite, semănând cu niște săbii subțiri de un verde intens.
Florile sunt rareori văzute în cultură, dar sunt spectaculoase, de forma unor orhidee mici, galben-verzui cu buze purpurii.
Secretul și forța plantei se ascund sub pământ: un rizom tuberos, cărnos, noduros, ramificat ca niște palme groase, cu o coajă bej-cenușie și un interior galben-pal, extrem de zemos și fibros.
Partea utilizată fitoterapeutic este rizomul. Acesta se folosește proaspăt, uscat, sub formă de pudră, extras sau ulei esențial.
Provine din vechiul cuvânt sanscrit sringavera, care înseamnă „rădăcină în formă de corn de cerb”, denumire tradusă apoi în greaca antică zingiberis și preluată în latina clasică ca zingiber. Officinale indică statutul său nobil de plantă validată și folosită oficial în vechile farmacii (oficine).
În medicina tradițională indiană (Ayurveda), ghimbirul are statut de zeu botanic, fiind numit vishwabhesaj – „leacul universal”. Confucius (500 î.Hr.) cerea ca la fiecare masă a sa să existe o bucățică de ghimbir pentru o viață lungă și lucidă. Pe vremea corăbiilor și a condimentelor, o livră de ghimbir prețuia la fel de mult cât o oaie vie. Căpitanii englezi dădeau marinarilor ghimbir nu doar pentru răul de mare, ci și pentru a preveni scorbutul.
Nu are o tulpină adevărată, ci una falsă (pseudotulpină), formată din tecile frunzelor strâns rulate.
Frunzele sunt lungi, înguste (lanceolate) și ascuțite, semănând cu niște săbii subțiri de un verde intens.
Florile sunt rareori văzute în cultură, dar sunt spectaculoase, de forma unor orhidee mici, galben-verzui cu buze purpurii.
Secretul și forța plantei se ascund sub pământ: un rizom tuberos, cărnos, noduros, ramificat ca niște palme groase, cu o coajă bej-cenușie și un interior galben-pal, extrem de zemos și fibros.
Partea utilizată fitoterapeutic este rizomul. Acesta se folosește proaspăt, uscat, sub formă de pudră, extras sau ulei esențial.
Provine din vechiul cuvânt sanscrit sringavera, care înseamnă „rădăcină în formă de corn de cerb”, denumire tradusă apoi în greaca antică zingiberis și preluată în latina clasică ca zingiber. Officinale indică statutul său nobil de plantă validată și folosită oficial în vechile farmacii (oficine).
În medicina tradițională indiană (Ayurveda), ghimbirul are statut de zeu botanic, fiind numit vishwabhesaj – „leacul universal”. Confucius (500 î.Hr.) cerea ca la fiecare masă a sa să existe o bucățică de ghimbir pentru o viață lungă și lucidă. Pe vremea corăbiilor și a condimentelor, o livră de ghimbir prețuia la fel de mult cât o oaie vie. Căpitanii englezi dădeau marinarilor ghimbir nu doar pentru răul de mare, ci și pentru a preveni scorbutul.
Proprietati
Analgezice
Antibacteriene
Antiemetice / Antivomitive
Antiinflamatoare
Antimicrobiene
Antinevralgice
Antioxidante
Antispastice
Antivirale
Carminative
Colagoge
Expectorante
Hipoglicemiante
Sudorifere
Vasodilatatoare
Substanțe active:
● Gingeroli (compușii care dau iuțeala specifică ghimbirului proaspăt, antiinflamatori uriași).
● Shogaoli (se formează prin deshidratarea sau gătirea ghimbirului, fiind de 2 ori mai iuți și mai puternici ca analgezici decât gingerolii).
● Zingeronă
● Gingeroli (compușii care dau iuțeala specifică ghimbirului proaspăt, antiinflamatori uriași).
● Shogaoli (se formează prin deshidratarea sau gătirea ghimbirului, fiind de 2 ori mai iuți și mai puternici ca analgezici decât gingerolii).
● Zingeronă
● Paradoli
● Uleiuri volatile esențiale (zingiberen, bisabolen – care dau aroma citric-picantă).
● Mucilagii
● Enzime proteolitice (Zingibaină – enzimă care digeră proteinele, excelentă pentru stomac).
● Uleiuri volatile esențiale (zingiberen, bisabolen – care dau aroma citric-picantă).
● Mucilagii
● Enzime proteolitice (Zingibaină – enzimă care digeră proteinele, excelentă pentru stomac).
● Vitamine și minerale esențiale (magneziu, potasiu, cupru, mangan, vitamin B6)
Proprietăți efective:
● Antiemetice
● Antiinflamatoare (acționează prin inhibarea enzimelor pro-inflamatoare COX și LOX, cu un mecanism identic antiinflamatoarelor nesteroidiene).
● Analgezice
● Antinevralgice
● Carminative
● Antispastice
● Sudorifere
● Antivirale
● Antiemetice
● Antiinflamatoare (acționează prin inhibarea enzimelor pro-inflamatoare COX și LOX, cu un mecanism identic antiinflamatoarelor nesteroidiene).
● Analgezice
● Antinevralgice
● Carminative
● Antispastice
● Sudorifere
● Antivirale
● Antibacteriene
● Antimicrobiane
● Antioxidante
● Colagoge
● Vasodilatatoare
● Expectorante
● Hipoglicemiante
Utilizare traditionala
Abcese dentare
Artroza (osteoartrita)
Astm (adjuvant)
Cefalee (dureri de cap)
Colesterol mărit
Congestie nazală
Crampe abdominale
Căderea părului (alopecia)
Degerături
Diabet (adjuvant)
Dispepsie
Durere de măsea
Dureri menstruale
E.coli
Endometrioza
Entorsă
Febră musculară
Fibromialgia
Flatulență
Gastropareză
Greață
Gripă
Gută (adjuvant)
Indigestie
Inflamații ale cavității bucale și gingivite
Luxație
Micoze
Migrene
Neuropatie diabetică
Paradontoza
Poliartrita reumatoidă
Probleme circulatorii periferice
Rinita alergică (febra fânului)
Răceală
Salmonella
Sindrom metabolic și rezistență la insulină
Sindromul Colonului Iritabil
Sindromul Ovarelor Polichistice
Sindromul metabolic
Staphylococcus aureus
Toxiinfecții alimentare
Tromboze (prevenție)
Tuse productivă
Vertij
Întinderi de ligamente
Habitat
Asia
Regiuni subtropicale
Regiuni tropicale
Soluri bine drenate
Soluri bogate în nutrienţi
Soluri nisipoase
Soluri uşor acide
Este o plantă exclusiv de climat tropical și subtropical (originară din sud-estul Asiei). Iubește umezeala ridicată, verile lungi și fierbinți. Este extrem de sensibil la frig: la temperaturi de sub 10°C își oprește creșterea, iar primul îngheț ucide iremediabil rizomul. Poate fi cultivat în România doar în ghivece mari (ținuți în casă/seră pe timpul iernii) sau în sere perfect încălzite. Ghimbirul are nevoie de o „pernă” moale ca să crească. Preferă solurile luto-nisipoase, adânci, foarte afânate și extrem de bogate în materie organică (humus). Drenajul apei trebuie să fie impecabil! Dacă pământul reține apa și băltește, rizomul gros va putrezi în doar câteva zile. Nu tolerează deloc solurile argiloase, grele și compacte. Se dezvoltă cel mai bine într-un sol cu pH ușor acid spre neutru, ideal între 5.5 și 6.5.
Recoltare
Recoltare (Pentru cultivatorii de seră/ghiveci):
- Când: Recoltarea se face după 8-10 luni de la plantare, toamna târziu. Semnul că e gata este atunci când tulpina și frunzele îngălbenesc și se usucă, culcându-se la pământ. Acesta e momentul când rizomul a absorbit toată energia.
- Cum recoltăm: Se sapă cu grijă cu o furcă mică la o distanță sigură de plantă, pentru a nu tăia rizomul subteran, și se trage ușor, dezgropând întreaga „mână” de ghimbir. O parte se poate replanta imediat pentru ciclul următor.
Uscare: Pentru uz medicinal, ghimbirul uscat e chiar mai potent analgezic (se formează shogaolii). Rizomul recoltat se curăță bine de pământ prin spălare, se lasă cu coajă și se taie felii foarte subțiri (rondele). Se usucă neapărat într-un deshidrator setat la cel mult 40°C. Uscarea la căldură excesivă va evapora uleiurile volatile. Este uscat când feliile devin dure și se rup cu zgomot ("poc").
Depozitare: Feliile perfect uscate (sau pudra) se păstrează strict în borcane de sticlă cu capac ermetic, la întuneric, într-un loc răcoros și uscat. Rizomul proaspăt se ține învelit într-un șervețel de hârtie, într-o pungă cu găuri în sertarul de legume al frigiderului (poate rezista 3-4 săptămâni), sau se poate congela întreg sau ras, fără a-și pierde din calitățile terapeutice.
Utilizare
● Greață
● Gastropareză (paralizia parțială a stomacului - ghimbirul forțează și accelerează golirea gastrică).
● Toxiinfecții alimentare (inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene precum E. coli, Salmonella și Staphylococcus).
● Hipoclorhidrie (lipsa acidului gastric necesar digestiei).
● Indigestie (dispepsie)
● Crampe intestinale.
● Sindromul Colonului Iritabil (SNC)
● Flatulență
● Migrene severe
● Cefalee
● Dureri de cap
● Vertij
● Neuropatie diabetică (ameliorează senzația de arsură și durere nervoasă la extremități).
● Diabet zaharat tip 2 (scade semnificativ glicemia a jeun și îmbunătățește sensibilitatea la insulină).
● Hipercolesterolemie (scade trigliceridele și colesterolul „rău” LDL, prevenind oxidarea acestuia).
● Sindrom metabolic și obezitate (accelerează termogeneza și arderea grăsimilor).
● Dismenoree
● Sindromul Ovarelor Policistice (SOPC) (ajută la reglarea nivelului de testosteron și insulină).
● Endometrioză (ca adjuvant antiinflamator pentru gestionarea durerilor pelvine).
● Gripă
● Răceală
● Astm bronșic (are efect bronhodilatator dovedit, relaxând musculatura căilor respiratorii).
● Tuse productivă
● Rinită alergică
● Congestie nazală
● Osteoartrită
● Poliartrită reumatoidă
● Gută (inhibă acidul uric și mediatorii pro-inflamatori).
● Fibromialgie (ameliorează durerile musculare generalizate).
● Degerături (traumatism termic) - frecțiile cu tinctură repornesc violent circulația capilară blocată de frig.
● Febră musculară severă (DOMS - crampe apărute după suprasolicitare sportivă).
● Echimoze (vânătăi)
● Entorse
● Luxații
● Întinderi de ligamente (comprese fierbinți).
● Circulație periferică deficitară
● Tromboze (prevenție)
● Micoze cutanate (piciorul atletului) – datorită efectului antifungic puternic.
● Alopecie (căderea părului) – sucul de ghimbir masat pe scalp repornește circulația sângelui la nivelul foliculilor piloși latenți
● Abcese dentare
● Toxiinfecții alimentare (inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene precum E. coli, Salmonella și Staphylococcus).
● Hipoclorhidrie (lipsa acidului gastric necesar digestiei).
● Indigestie (dispepsie)
● Crampe intestinale.
● Sindromul Colonului Iritabil (SNC)
● Flatulență
● Migrene severe
● Cefalee
● Dureri de cap
● Vertij
● Neuropatie diabetică (ameliorează senzația de arsură și durere nervoasă la extremități).
● Diabet zaharat tip 2 (scade semnificativ glicemia a jeun și îmbunătățește sensibilitatea la insulină).
● Hipercolesterolemie (scade trigliceridele și colesterolul „rău” LDL, prevenind oxidarea acestuia).
● Sindrom metabolic și obezitate (accelerează termogeneza și arderea grăsimilor).
● Dismenoree
● Sindromul Ovarelor Policistice (SOPC) (ajută la reglarea nivelului de testosteron și insulină).
● Endometrioză (ca adjuvant antiinflamator pentru gestionarea durerilor pelvine).
● Gripă
● Răceală
● Astm bronșic (are efect bronhodilatator dovedit, relaxând musculatura căilor respiratorii).
● Tuse productivă
● Rinită alergică
● Congestie nazală
● Osteoartrită
● Poliartrită reumatoidă
● Gută (inhibă acidul uric și mediatorii pro-inflamatori).
● Fibromialgie (ameliorează durerile musculare generalizate).
● Degerături (traumatism termic) - frecțiile cu tinctură repornesc violent circulația capilară blocată de frig.
● Febră musculară severă (DOMS - crampe apărute după suprasolicitare sportivă).
● Echimoze (vânătăi)
● Entorse
● Luxații
● Întinderi de ligamente (comprese fierbinți).
● Circulație periferică deficitară
● Tromboze (prevenție)
● Micoze cutanate (piciorul atletului) – datorită efectului antifungic puternic.
● Alopecie (căderea părului) – sucul de ghimbir masat pe scalp repornește circulația sângelui la nivelul foliculilor piloși latenți
● Abcese dentare
● Paradontoza
● Gingivită
● Dureri de măsea
Partea plantei folosita
Rizomul
Contraindicatii
● Tratamente anticoagulante (Risc de hemoragie): Deoarece ghimbirul subțiază natural sângele, consumul terapeutic intern este strict interzis în combinație cu medicamente anticoagulante (ex: Warfarină, Sintrom, Aspirină cardio) și trebuie oprit cu 2 săptămâni înainte de orice intervenție chirurgicală majoră sau extracție dentară.
● Calculi biliari (Pietre la fiere): Ghimbirul este colagog (forțează vezica biliară să elimine bilă). La persoanele cu pietre mari la fiere, acest efect poate declanșa contracții dureroase și migrarea calculilor, provocând blocaje (colică biliară).
● Ulcer gastric activ și gastrită hemoragică: În doze mari, compușii iuți și concentrați (gingerolii) irită mucoasa stomacului afectat de ulcer, stimulând o secreție prea puternică a sucurilor gastrice.
● Sarcina (Reguli stricte de dozaj): Este cel mai sigur și eficient remediu pentru greața matinală din primul trimestru, DAR dozajul nu trebuie să depășească 1 gram de pudră uscată pe zi (sau o feliuță mică). Dozele mari și masive sunt complet interzise, având potențial emenagog (pot declanșa contracții uterine).
● Calculi biliari (Pietre la fiere): Ghimbirul este colagog (forțează vezica biliară să elimine bilă). La persoanele cu pietre mari la fiere, acest efect poate declanșa contracții dureroase și migrarea calculilor, provocând blocaje (colică biliară).
● Ulcer gastric activ și gastrită hemoragică: În doze mari, compușii iuți și concentrați (gingerolii) irită mucoasa stomacului afectat de ulcer, stimulând o secreție prea puternică a sucurilor gastrice.
● Sarcina (Reguli stricte de dozaj): Este cel mai sigur și eficient remediu pentru greața matinală din primul trimestru, DAR dozajul nu trebuie să depășească 1 gram de pudră uscată pe zi (sau o feliuță mică). Dozele mari și masive sunt complet interzise, având potențial emenagog (pot declanșa contracții uterine).
Descriere
Ghimbirul este o plantă erbacee perenă, tropicală, care atinge o înălțime de 1 - 1.5 metri.
Nu are o tulpină adevărată, ci una falsă (pseudotulpină), formată din tecile frunzelor strâns rulate.
Frunzele sunt lungi, înguste (lanceolate) și ascuțite, semănând cu niște săbii subțiri de un verde intens.
Florile sunt rareori văzute în cultură, dar sunt spectaculoase, de forma unor orhidee mici, galben-verzui cu buze purpurii.
Secretul și forța plantei se ascund sub pământ: un rizom tuberos, cărnos, noduros, ramificat ca niște palme groase, cu o coajă bej-cenușie și un interior galben-pal, extrem de zemos și fibros.
Partea utilizată fitoterapeutic este rizomul. Acesta se folosește proaspăt, uscat, sub formă de pudră, extras sau ulei esențial.
Provine din vechiul cuvânt sanscrit sringavera, care înseamnă „rădăcină în formă de corn de cerb”, denumire tradusă apoi în greaca antică zingiberis și preluată în latina clasică ca zingiber. Officinale indică statutul său nobil de plantă validată și folosită oficial în vechile farmacii (oficine).
În medicina tradițională indiană (Ayurveda), ghimbirul are statut de zeu botanic, fiind numit vishwabhesaj – „leacul universal”. Confucius (500 î.Hr.) cerea ca la fiecare masă a sa să existe o bucățică de ghimbir pentru o viață lungă și lucidă. Pe vremea corăbiilor și a condimentelor, o livră de ghimbir prețuia la fel de mult cât o oaie vie. Căpitanii englezi dădeau marinarilor ghimbir nu doar pentru răul de mare, ci și pentru a preveni scorbutul.
Nu are o tulpină adevărată, ci una falsă (pseudotulpină), formată din tecile frunzelor strâns rulate.
Frunzele sunt lungi, înguste (lanceolate) și ascuțite, semănând cu niște săbii subțiri de un verde intens.
Florile sunt rareori văzute în cultură, dar sunt spectaculoase, de forma unor orhidee mici, galben-verzui cu buze purpurii.
Secretul și forța plantei se ascund sub pământ: un rizom tuberos, cărnos, noduros, ramificat ca niște palme groase, cu o coajă bej-cenușie și un interior galben-pal, extrem de zemos și fibros.
Partea utilizată fitoterapeutic este rizomul. Acesta se folosește proaspăt, uscat, sub formă de pudră, extras sau ulei esențial.
Provine din vechiul cuvânt sanscrit sringavera, care înseamnă „rădăcină în formă de corn de cerb”, denumire tradusă apoi în greaca antică zingiberis și preluată în latina clasică ca zingiber. Officinale indică statutul său nobil de plantă validată și folosită oficial în vechile farmacii (oficine).
În medicina tradițională indiană (Ayurveda), ghimbirul are statut de zeu botanic, fiind numit vishwabhesaj – „leacul universal”. Confucius (500 î.Hr.) cerea ca la fiecare masă a sa să existe o bucățică de ghimbir pentru o viață lungă și lucidă. Pe vremea corăbiilor și a condimentelor, o livră de ghimbir prețuia la fel de mult cât o oaie vie. Căpitanii englezi dădeau marinarilor ghimbir nu doar pentru răul de mare, ci și pentru a preveni scorbutul.
Proprietati
Analgezice
Antibacteriene
Antiemetice / Antivomitive
Antiinflamatoare
Antimicrobiene
Antinevralgice
Antioxidante
Antispastice
Antivirale
Carminative
Colagoge
Expectorante
Hipoglicemiante
Sudorifere
Vasodilatatoare
Substanțe active:
● Gingeroli (compușii care dau iuțeala specifică ghimbirului proaspăt, antiinflamatori uriași).
● Shogaoli (se formează prin deshidratarea sau gătirea ghimbirului, fiind de 2 ori mai iuți și mai puternici ca analgezici decât gingerolii).
● Zingeronă
● Gingeroli (compușii care dau iuțeala specifică ghimbirului proaspăt, antiinflamatori uriași).
● Shogaoli (se formează prin deshidratarea sau gătirea ghimbirului, fiind de 2 ori mai iuți și mai puternici ca analgezici decât gingerolii).
● Zingeronă
● Paradoli
● Uleiuri volatile esențiale (zingiberen, bisabolen – care dau aroma citric-picantă).
● Mucilagii
● Enzime proteolitice (Zingibaină – enzimă care digeră proteinele, excelentă pentru stomac).
● Uleiuri volatile esențiale (zingiberen, bisabolen – care dau aroma citric-picantă).
● Mucilagii
● Enzime proteolitice (Zingibaină – enzimă care digeră proteinele, excelentă pentru stomac).
● Vitamine și minerale esențiale (magneziu, potasiu, cupru, mangan, vitamin B6)
Proprietăți efective:
● Antiemetice
● Antiinflamatoare (acționează prin inhibarea enzimelor pro-inflamatoare COX și LOX, cu un mecanism identic antiinflamatoarelor nesteroidiene).
● Analgezice
● Antinevralgice
● Carminative
● Antispastice
● Sudorifere
● Antivirale
● Antiemetice
● Antiinflamatoare (acționează prin inhibarea enzimelor pro-inflamatoare COX și LOX, cu un mecanism identic antiinflamatoarelor nesteroidiene).
● Analgezice
● Antinevralgice
● Carminative
● Antispastice
● Sudorifere
● Antivirale
● Antibacteriene
● Antimicrobiane
● Antioxidante
● Colagoge
● Vasodilatatoare
● Expectorante
● Hipoglicemiante
Utilizare traditionala
Abcese dentare
Artroza (osteoartrita)
Astm (adjuvant)
Cefalee (dureri de cap)
Colesterol mărit
Congestie nazală
Crampe abdominale
Căderea părului (alopecia)
Degerături
Diabet (adjuvant)
Dispepsie
Durere de măsea
Dureri menstruale
E.coli
Endometrioza
Entorsă
Febră musculară
Fibromialgia
Flatulență
Gastropareză
Greață
Gripă
Gută (adjuvant)
Indigestie
Inflamații ale cavității bucale și gingivite
Luxație
Micoze
Migrene
Neuropatie diabetică
Paradontoza
Poliartrita reumatoidă
Probleme circulatorii periferice
Rinita alergică (febra fânului)
Răceală
Salmonella
Sindrom metabolic și rezistență la insulină
Sindromul Colonului Iritabil
Sindromul Ovarelor Polichistice
Sindromul metabolic
Staphylococcus aureus
Toxiinfecții alimentare
Tromboze (prevenție)
Tuse productivă
Vertij
Întinderi de ligamente
Habitat
Asia
Regiuni subtropicale
Regiuni tropicale
Soluri bine drenate
Soluri bogate în nutrienţi
Soluri nisipoase
Soluri uşor acide
Este o plantă exclusiv de climat tropical și subtropical (originară din sud-estul Asiei). Iubește umezeala ridicată, verile lungi și fierbinți. Este extrem de sensibil la frig: la temperaturi de sub 10°C își oprește creșterea, iar primul îngheț ucide iremediabil rizomul. Poate fi cultivat în România doar în ghivece mari (ținuți în casă/seră pe timpul iernii) sau în sere perfect încălzite. Ghimbirul are nevoie de o „pernă” moale ca să crească. Preferă solurile luto-nisipoase, adânci, foarte afânate și extrem de bogate în materie organică (humus). Drenajul apei trebuie să fie impecabil! Dacă pământul reține apa și băltește, rizomul gros va putrezi în doar câteva zile. Nu tolerează deloc solurile argiloase, grele și compacte. Se dezvoltă cel mai bine într-un sol cu pH ușor acid spre neutru, ideal între 5.5 și 6.5.
Recoltare
Recoltare (Pentru cultivatorii de seră/ghiveci):
- Când: Recoltarea se face după 8-10 luni de la plantare, toamna târziu. Semnul că e gata este atunci când tulpina și frunzele îngălbenesc și se usucă, culcându-se la pământ. Acesta e momentul când rizomul a absorbit toată energia.
- Cum recoltăm: Se sapă cu grijă cu o furcă mică la o distanță sigură de plantă, pentru a nu tăia rizomul subteran, și se trage ușor, dezgropând întreaga „mână” de ghimbir. O parte se poate replanta imediat pentru ciclul următor.
Uscare: Pentru uz medicinal, ghimbirul uscat e chiar mai potent analgezic (se formează shogaolii). Rizomul recoltat se curăță bine de pământ prin spălare, se lasă cu coajă și se taie felii foarte subțiri (rondele). Se usucă neapărat într-un deshidrator setat la cel mult 40°C. Uscarea la căldură excesivă va evapora uleiurile volatile. Este uscat când feliile devin dure și se rup cu zgomot ("poc").
Depozitare: Feliile perfect uscate (sau pudra) se păstrează strict în borcane de sticlă cu capac ermetic, la întuneric, într-un loc răcoros și uscat. Rizomul proaspăt se ține învelit într-un șervețel de hârtie, într-o pungă cu găuri în sertarul de legume al frigiderului (poate rezista 3-4 săptămâni), sau se poate congela întreg sau ras, fără a-și pierde din calitățile terapeutice.
Utilizare
● Greață
● Gastropareză (paralizia parțială a stomacului - ghimbirul forțează și accelerează golirea gastrică).
● Toxiinfecții alimentare (inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene precum E. coli, Salmonella și Staphylococcus).
● Hipoclorhidrie (lipsa acidului gastric necesar digestiei).
● Indigestie (dispepsie)
● Crampe intestinale.
● Sindromul Colonului Iritabil (SNC)
● Flatulență
● Migrene severe
● Cefalee
● Dureri de cap
● Vertij
● Neuropatie diabetică (ameliorează senzația de arsură și durere nervoasă la extremități).
● Diabet zaharat tip 2 (scade semnificativ glicemia a jeun și îmbunătățește sensibilitatea la insulină).
● Hipercolesterolemie (scade trigliceridele și colesterolul „rău” LDL, prevenind oxidarea acestuia).
● Sindrom metabolic și obezitate (accelerează termogeneza și arderea grăsimilor).
● Dismenoree
● Sindromul Ovarelor Policistice (SOPC) (ajută la reglarea nivelului de testosteron și insulină).
● Endometrioză (ca adjuvant antiinflamator pentru gestionarea durerilor pelvine).
● Gripă
● Răceală
● Astm bronșic (are efect bronhodilatator dovedit, relaxând musculatura căilor respiratorii).
● Tuse productivă
● Rinită alergică
● Congestie nazală
● Osteoartrită
● Poliartrită reumatoidă
● Gută (inhibă acidul uric și mediatorii pro-inflamatori).
● Fibromialgie (ameliorează durerile musculare generalizate).
● Degerături (traumatism termic) - frecțiile cu tinctură repornesc violent circulația capilară blocată de frig.
● Febră musculară severă (DOMS - crampe apărute după suprasolicitare sportivă).
● Echimoze (vânătăi)
● Entorse
● Luxații
● Întinderi de ligamente (comprese fierbinți).
● Circulație periferică deficitară
● Tromboze (prevenție)
● Micoze cutanate (piciorul atletului) – datorită efectului antifungic puternic.
● Alopecie (căderea părului) – sucul de ghimbir masat pe scalp repornește circulația sângelui la nivelul foliculilor piloși latenți
● Abcese dentare
● Toxiinfecții alimentare (inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene precum E. coli, Salmonella și Staphylococcus).
● Hipoclorhidrie (lipsa acidului gastric necesar digestiei).
● Indigestie (dispepsie)
● Crampe intestinale.
● Sindromul Colonului Iritabil (SNC)
● Flatulență
● Migrene severe
● Cefalee
● Dureri de cap
● Vertij
● Neuropatie diabetică (ameliorează senzația de arsură și durere nervoasă la extremități).
● Diabet zaharat tip 2 (scade semnificativ glicemia a jeun și îmbunătățește sensibilitatea la insulină).
● Hipercolesterolemie (scade trigliceridele și colesterolul „rău” LDL, prevenind oxidarea acestuia).
● Sindrom metabolic și obezitate (accelerează termogeneza și arderea grăsimilor).
● Dismenoree
● Sindromul Ovarelor Policistice (SOPC) (ajută la reglarea nivelului de testosteron și insulină).
● Endometrioză (ca adjuvant antiinflamator pentru gestionarea durerilor pelvine).
● Gripă
● Răceală
● Astm bronșic (are efect bronhodilatator dovedit, relaxând musculatura căilor respiratorii).
● Tuse productivă
● Rinită alergică
● Congestie nazală
● Osteoartrită
● Poliartrită reumatoidă
● Gută (inhibă acidul uric și mediatorii pro-inflamatori).
● Fibromialgie (ameliorează durerile musculare generalizate).
● Degerături (traumatism termic) - frecțiile cu tinctură repornesc violent circulația capilară blocată de frig.
● Febră musculară severă (DOMS - crampe apărute după suprasolicitare sportivă).
● Echimoze (vânătăi)
● Entorse
● Luxații
● Întinderi de ligamente (comprese fierbinți).
● Circulație periferică deficitară
● Tromboze (prevenție)
● Micoze cutanate (piciorul atletului) – datorită efectului antifungic puternic.
● Alopecie (căderea părului) – sucul de ghimbir masat pe scalp repornește circulația sângelui la nivelul foliculilor piloși latenți
● Abcese dentare
● Paradontoza
● Gingivită
● Dureri de măsea
Partea plantei folosita
Rizomul
Contraindicatii
● Tratamente anticoagulante (Risc de hemoragie): Deoarece ghimbirul subțiază natural sângele, consumul terapeutic intern este strict interzis în combinație cu medicamente anticoagulante (ex: Warfarină, Sintrom, Aspirină cardio) și trebuie oprit cu 2 săptămâni înainte de orice intervenție chirurgicală majoră sau extracție dentară.
● Calculi biliari (Pietre la fiere): Ghimbirul este colagog (forțează vezica biliară să elimine bilă). La persoanele cu pietre mari la fiere, acest efect poate declanșa contracții dureroase și migrarea calculilor, provocând blocaje (colică biliară).
● Ulcer gastric activ și gastrită hemoragică: În doze mari, compușii iuți și concentrați (gingerolii) irită mucoasa stomacului afectat de ulcer, stimulând o secreție prea puternică a sucurilor gastrice.
● Sarcina (Reguli stricte de dozaj): Este cel mai sigur și eficient remediu pentru greața matinală din primul trimestru, DAR dozajul nu trebuie să depășească 1 gram de pudră uscată pe zi (sau o feliuță mică). Dozele mari și masive sunt complet interzise, având potențial emenagog (pot declanșa contracții uterine).
● Calculi biliari (Pietre la fiere): Ghimbirul este colagog (forțează vezica biliară să elimine bilă). La persoanele cu pietre mari la fiere, acest efect poate declanșa contracții dureroase și migrarea calculilor, provocând blocaje (colică biliară).
● Ulcer gastric activ și gastrită hemoragică: În doze mari, compușii iuți și concentrați (gingerolii) irită mucoasa stomacului afectat de ulcer, stimulând o secreție prea puternică a sucurilor gastrice.
● Sarcina (Reguli stricte de dozaj): Este cel mai sigur și eficient remediu pentru greața matinală din primul trimestru, DAR dozajul nu trebuie să depășească 1 gram de pudră uscată pe zi (sau o feliuță mică). Dozele mari și masive sunt complet interzise, având potențial emenagog (pot declanșa contracții uterine).
Tip plantă
Plante erbacee perene
Afecțiuni
Abcese dentare
Artroza (osteoartrita)
Astm (adjuvant)
Cefalee (dureri de cap)
Colesterol mărit
Congestie nazală
Crampe abdominale
Căderea părului (alopecia)
Degerături
Diabet (adjuvant)
Dispepsie
Durere de măsea
Dureri menstruale
E.coli
Endometrioza
Entorsă
Febră musculară
Fibromialgia
Flatulență
Gastropareză
Greață
Gripă
Gută (adjuvant)
Indigestie
Inflamații ale cavității bucale și gingivite
Luxație
Micoze
Migrene
Neuropatie diabetică
Paradontoza
Poliartrita reumatoidă
Probleme circulatorii periferice
Rinita alergică (febra fânului)
Răceală
Salmonella
Sindrom metabolic și rezistență la insulină
Sindromul Colonului Iritabil
Sindromul Ovarelor Polichistice
Sindromul metabolic
Staphylococcus aureus
Toxiinfecții alimentare
Tromboze (prevenție)
Tuse productivă
Vertij
Întinderi de ligamente
Comunitate
Recenzii
Feedback real de la utilizatorii care au folosit aceasta planta.
Nu exista recenzii pentru aceasta planta.
Prima parere utila poate veni chiar de la tine.
Adauga o recenzie
Experienta ta ii ajuta pe ceilalti sa inteleaga mai bine cum se foloseste aceasta planta.
Trebuie sa fii autentificat pentru a lasa o recenzie.
Intra in cont si revino aici pentru a trimite feedback.