Plante pentru inflamații intestinale

Arbori

Castan Comestibil

Castanea sativa

Castanul comestibil este un arbore foios de talie mare din familia Fageceae, apreciat atât pentru fructele sale nutritive, cât şi pentru proprietăţile terapeutice ale diferitelor părţi ale plantei. Este originar din regiunile sudice ale Europei şi din Asia Mică, fiind cultivat şi naturalizat în numeroase zone cu climat temperat.Arborele poate atinge înălţimi de 20-35 de metri, având un trunchi gros, cu scoarţa bun-cenuşie, care devine adânc crăpată odată cu înaintarea în vârstă. Coroana este largă şi bogată, oferind o umbră densă.Frunzele sunt simple, lanceolate şi alungite, cu margini zimţate şi lungimi între 10 şi 25 cm. Acestea au o culoare verde intens pe partea superioară şi o nuanţă mai deschisă pe partea inferioară.Florile apar în perioada verii, de obicei în lunile iunie-iulie, fiind dispuse în inflorescenţe cilindrice lungi, denumite amenţi. Plantă este monoică, având flori masculine şi feminine separate, dar pe acelaşi arbore.Fructul este o nucă comestibilă, cunoscută sub numele de castană. Acesta este învelit într-o cupolă spinoasă (numită popular “gheară” sau “bursă”), care conţine de obicei 1-3 seminţe. Fructele sunt bogate în amidon, vitamine şi minerale, fiind considerat un aliment energetic valoros.Din punct de vedere fitoterapeuic, se utilizează în special:● frunzele● scoarţa● fructele (castanele)

Antiinflamatoare Antioxidante Antireumatice +5

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Ceapa ciorii

Leopoldia comosa

Ceapă ciorii este o plantă erbacee perenă din familia Asparagaceae, răspândită în Europa şi în reginunea mediteraneană. Este cunoscută pentru inflorescenţele sale distinctive şi pentru bulbul subteran comestibil în anumite tradiţii culinare (mai ales în sudul Europei).Planta atinge o înălţime de 20-60 cm.Bulbul este mic, ovoid, asemănător unei cepe mici.Frunzele sunt lungi, înguste şi lineare, dispuse la bază.Inflorescenţa este în formă de spic. În partea inferioară: florile fertile, brun-verzui. În partea superioară: florile sterile, violet-albastrui (aspect mai pufos). Înfloresc în perioada aprilie-iunie.Mare atenţie: poate fi uşor confundat cu Colchicum autumnale (extrem de toxic), datorită asemănării morfologice în anumite stadii. Identificarea corectă este esenţială.

Antiinflamatoare Depurative Digestive +2

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Cymbalaria / Iarbă de zid

Cymbalaria muralis / Linaria cymbalaria

Cymbalaria muralis, cunoscută popular sub denumirea de iarbă de zid, este o plantă erbacee perenă, târâtoare, din familia Plantaginaceae (anterior încadrată în Srophulariaceae). Este o specie caracteristică mediilor urbane şi stâncoase, remarcabilă prin capacitatea sa de a creşte în fisuri de ziduri, stânci şi suprafeţe verticale.Este o plantă delicată, dar extrem de adaptabilă, care formează covoare verzi decorative, fiind uneori cultivată şi că plantă ornamentală. Tulpina este subţire, târâtoare, lungă de 10-60cm, şi ramificată.Frunzele sunt mici, rotunjite sau reniforme (în formă de rinichi), asemănătoare cu frunzele de iederă în miniatură, dispuse altern.Frlorile sunt mici, de culoare violet-pal sau liliachiu, cu un centru galben şi formă tubulară (tipică genului).Fructele sunt nişte capsule mici, conţinând seminţe fine.După fecundare, pedunculul floral se orientează spre interiorul fisurilor pentru a proteja seminţele.

Antiinflamatoare Astringente Cicatrizante +2

Vezi detalii

Arbori

Gutui

Cydonia oblonga / Cydonia vulgaris

Gutuiul este un arbore fructifer din familia Rosaceae, aceeaşi familie botanică din care fac parte mărul, părul şi trandafirul. Este originar din regiunile sud-vestice ale Asiei şi din zona Caucazului, însă astăzi este cultivat pe scară largă în Europa, inclusiv în România.Arborele este de talie mică sau medie, atingând de obicei 3-6m înălţime, având o coroană relativ largă şi ramuri răsucite. Scoarţa este brun-gri, iar frunzele sunt ovale, catifelate pe partea inferioară şi de un verde intens pe partea superioară.Florile apar primăvara, de regulă în aprilie-mai, fiind mari, solitare şi de culoare alb-rozalie. Aceastea sunt urmate de fructele caracteristice – gutui, uşor de recunsoscut datorită formei rotunde sau piriforme, a culorii galben-aurii, parfumului puternic şi dulce, şi pielitei acoperite cu un puf fin.Fructele sunt tari şi astringente când sunt crude, dar devin aromate şi dulci după coacere sau preparare termică.În fitoterapie se utilizează: fructele, seminţele şi frunzele (mai rar)Seminţele sunt deosebit de valoroase deoarece conţin cantităţi mari de mucilagii, compuşi cu efect calmant şi protector asupra mucoaselor.

Antiinflamatoare Calmante Cicatrizante +2

Vezi detalii

Licheni

Mușchi de piatră / Lichen de piatră

Cetraria islandica

Muşchiul de piatră, cunoscut şi sub denumirea de “lichen islandez” sau “muşchi de munte”, este un organism vegetal special, aparţinând grupului lichenilor, o formă de viaţă rezultată din simbioza dintre o algă şi o ciupercă. Deşi este numit popular “muşchi”, din punct de vedere biologic nu este un muşchi propriu-zis, ci un lichen. Este utilizat de secole în medicină tradiţională europeană, considerată una dintre cele mai valoroase plante pentru afecţiuni respiratorii şi digestive. Specia face parte fin familia Parmeliaceae şi este răspândită în regiunile reci şi temperate ale emisferei nordice, fiind întâlnită frecvent în zonele montane, tundră şi regiuni nordice.Lichenul islandez are un aspect caracteristic tufos şi ramificat, cu un tal (corpu vegetativ al lichenului) format din lame înguste şi lobate.Are o înălţime de 5 – 15 cm. Talul este format din loburi plate, ramificate, cu margini ondulate. Are o culoare verde-oliv, brun-verzui sau brun-rosiatic. Faţa inferioară este adesea mai deschisă la culoare. Are o textură elastică când este umed şi fragilă când este uscat.O particularitate importantă a lichenilor este capacitatea lor de a absorbi apă şi nutrienţi direct din atmosferă, fără rădăcini. Din acest motiv, ei sunt consideraţi indicatori biologici ai calităţii aerului, deoarce cresc doar în zone cu poluare foarte redusă.

Antibacteriene Antiinflamatoare Digestive +4

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Poroinic / Orhidee masculină

Dactylorhiza maculata / Orchis maculata

Poroinicul, cunoscut şi sub numele de orhidee masculină, este o plantă erbacee perenă din familia Orchidaceae, răspândită în zonele temperate ale Europei şi Asiei. Este una dintre orhideele spontane ale florei europene şi este apreciată atât pentru frumuseţea sa, cât şi pentru utilizările tradiţionale în medicină populară.Plantă este cunoscută în fitoterapie mai ales datorită tuberculilor săi subterani, care sunt bogaţi în mucilagii şi polizaharide nutritive. Din aceşti tuberculi se obţine o pulbere cunoscută sub numele de salep, utilizată tradiţional că aliment fortifiant şi remediu pentru afecţiuni digestive şi respiratorii.În multe regiuni ale Europei, inclusiv în România, speciile de Dactylorhiza sunt protejate, deoarece populaţiile naturale sunt în declin.Planta atinge o înălţime de 20-60cm.Tulpina este erectă, simplă, neramificată.Frunzele sunt lanceolate, adesea acoperite cu pete violet sau purpurii, şi sunt dispuse altern pe tulpină.Florile sunt mici, grupate în inflorescenţe dense, de culoare roz, violet sau purpuriu, şi având o formă caracteristică orhideelor.Tuberculii sunt alcătuiţi din 2 formaţiuni cărnoase, subterane, bogate în mucilagii.

Antiinflamatoare Emoliente Tonice

Vezi detalii

Plante anuale

Troscot

Polygonum aviculare

Troscotul, cunoscut popular şi sub denumirile de “iarba-gainii” sau “iarba de pavai”, este o plantă erbacee anuală din familia Polygonaceae. Este o specie extrem de adaptabilă, întâlnită frecvent în zonele temperate ale Europei, Asiei şi Americii de Nord. Planta are o port târâtor sau uşor ascendent, formând adesea covoare dense pe solurile bătătorite. Tulpinile sunt subţiri, ramificate, lungi de obicei între 10 – 50 cm, şi prezintă noduri proeminente de unde pornesc frunzele.Frunzele sunt mici şi eliptice sau lanceolate, lungi de aproximativ 1-3 cm, dispuse alternativ pe tuplină şi de culoare verde închis.Florile sunt mici, discrete, de culoare alb-verzuie sau roz pal, şi apar în axila frunzelor. Înflorirea are loc deobicei din mai până în septembrie. Fructul este o achenă mică, triunghiulară, brun-negricioasă, foarte bogată în substanţe nutritive, consumată uneori de păsări (de unde şi denumirea de aviculare).

Antiinflamatoare Antimicrobiene Astringente +4

Vezi detalii