Plante Medicinale – Proprietăți, Beneficii și Utilizări Terapeutice

Plante erbacee perene

Scai spinos / Ciulin spinos

Cirsium spinosissimum

Scaiul spinos este o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, caracteristică zonelor montane şi alpine din Europa, incluvis în Carpaţi. Este una dintre cele mai impresionante specii de ciulin datorită aspectului sau robust şi extrem de spinos, adaptat condiţiilor dure de mediu.Planta are o valoare fitoterapeutica moderată, fiind utilizată tradiţional pentru proprietăţile sale depurative, diuretice şi antiinflamatoare, similare altor specii din genul Cirsium.Planta atinge o înălţime de 30-100cm. Tulpina este erectă, robustă şi dens acoperită cu spini.Frunzele sunt mari, adânc lobate, prevăzute cu spini rigizi pe margini, de culoare verde-cenuşiu.Florile sunt de culoare galben-pal până la gălbui, dispuse în capitule globuloase.Rădăcina este pivotantă, bine dezvoltată.

Antiinflamatoare Cicatrizante Depurative +3

Vezi detalii

Plante erbacee

Sfeclă roșie

Beta vulgaris var. conditiva

Sfecla roșie este o plantă bienală din familia Chenopodiaceae, cultivată pentru rădăcina sa cărnoasă, de culoare roșu-vișiniu intens, bogată în nutrienți și pigmenți naturali (betacianine). Rădăcina este rotundă sau alungită, cu textură suculentă și gust dulceag. Frunzele sunt mari, verzi, cu nervuri roșiatice, și pot fi și ele consumate. Este apreciată atât ca aliment, cât și ca remediu medicinal tradițional, datorită conținutului său ridicat de vitamine, minerale și antioxidanți.  În fitoterapie se utilizează rădăcina, frunzele și, mai rar, sucul proaspăt sau extractele concentrate. 

Antianemice Antiinflamatoare Antioxidante +13

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Spanacul Ciobanului

Chenopodium bonus-henricus

Spanacul ciobanului este o plantă perenă din familia Amaranthaceae, utilizată în Evul Mediu atât că aliment, cât şi ca remediu medicinal. Numele popular provine din obiceiul păstorilor de a consuma frunzele tinere în locul spanacului cultivat. Este o specie rustică, rezistentă, bogată nutritiv şi cu aplicaţii terapeutice moderate, mai ales în afecţiuni digestive şi cutanate.Este o plantă viguroasă, care poate atinge 30-80 cm înălţime. Rădăcina este pivotantă, groasă şi cărnoasă. Tulpina este erectă, robustă şi uşor striată. Frunzele sunt mari, trinunghiulare sau sagitate, de culoare verde-închis, cu suprafaţa uşor farinacee pe partea inferioară. Inflorescenţa este formată din spice dense, verzui, fără flori ornamentale evidente, şi înfloresc în perioada iunie-septembrie. Seminţele sunt mici, negre şi lucioase. Este o plantă longevivă, care formează tufe compacte şi persistă mulţi ani în acelaşi loc.

Antianemice Antiinflamatoare Cicatrizante +4

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Sparanghel

Asparagus officinalis

Sparanghelul este o plantă perenă din familia Asparagaceae, cunoscută atât ca aliment rafinat, cât și ca remediu medicinal cu tradiție. Planta dezvoltă rădăcini tuberizate, viguroase, ce conțin rezerve nutritive, din care pornesc primăvara lăstari carnosi — partea comestibilă și terapeutică. Pe măsură ce cresc, lăstarii se transformă în tulpini înalte, până la 1–1,5 metri, cu ramificații fine, asemănătoare frunzelor, numite cladodii. Florile sunt mici, galben-verzui, urmate de bace roșii toxice, ce conțin semințe negre. Sparanghelul este cunoscut din antichitate pentru proprietățile sale diuretice și detoxifiante, fiind menționat încă din scrierile egiptene, romane și grecești.

Antiinflamatoare Antioxidante Depurative +4

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Sparanghel sălbatic

Asparagus acutifolius

Sparanghelul sălbatic, cunoscut popular și ca „sparanghel amar”, este o specie perenă din familia Asparagaceae, originară din zonele mediteraneene și adaptată la climatele calde și uscate din regiunea noastră. Se recunoaște prin tulpini subțiri, deseori spinoase, frunze reduse la structuri aciculare rigide, înțepătoare. Tulpinile tinere (lăstari) subțiri, verzui–violacei sunt consumate ca legumă. Are rădăcini groase, rizomatoase, extrem de bogate în saponine. Față de sparanghelul cultivat (Asparagus officinalis), cel sălbatic este mai amar, mai fibros, cu conținut mai mare de compuși activi si mai intens diuretic. În fitoterapie se folosesc în special rădăcinile, dar și lăstarii tineri și părțile aeriene.

Antiinflamatoare Antioxidante Antireumatice +6

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Ștevia de munte

Astrantia major

Ștevia de munte este o plantă perenă din familia Apiaceae, frecvent întâlnită în zonele montane europene. Morfologic, se prezintă ca o plantă de 30–70 cm înălțime, cu frunze palmate, adânc divizate, și inflorescențe stelate, alb-rozalii, înconjurate de bractei rigide asemănătoare unor petale. Florile formează mici „umbreluțe”, ceea ce îi conferă un aspect delicat, ușor de recunoscut în flora montană. Rădăcina plantei este groasă, aromată, considerată partea cu valoare medicinală principală. Spre deosebire de Rumex alpinus (numit popular tot „ștevia de munte” în unele regiuni, dar aparținând unei alte familii și având frunze mari comestibile), Astrantia major nu este o plantă alimentară, ci preponderent medicinală, apreciată tradițional pentru proprietățile ei tonice, digestive și expectorante.

Antiinflamatoare Antioxidante Antiseptice +10

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Stupitul-Cucului

Cardamine pratensis

Stupitul-cucului, cunoscută popular sub denumirea floarea cucului, iarba cucului sau năsturel de pajişte este o plantă erbacee perenă din familia Brassicaceae (din care fac parte varza şi muştarul). Este una dintre plantele emblematice ale pajiştilor umede de primăvară şi apare frecvent în zonele temperate ale Europei şi Asiei.Planta dezvoltă o tulpină subţire şi erectă, ce poate atinge între 30-60cm înălţime.Sistemul radicular este format dintr-o rădăcină relativ subţire, ramificată, adaptată solurilor umede şi bogate în materie organică. Frunzele sunt dispuse în 2 tipuri distince: frunzele bazale, dispuse în rozetă, compuse din foliole rotunjite, şi frunzele superioare, mai înguste şi alungite.Florile sunt delicate şi decorative, formate din 4 petale dispuse în cruce – caracteristică tipică plantelor din familia Brassicaceae. Culorile variază de la alb, la roz pal sau liliachiu. Florile apar în inflorescenţe terminale şi au un aspect aerat, uşor transparent.Fructul este o silicvă alungită, care conţine multe seminţe mici.În fitoterapia tradiţională, planta a fost apreciată pentru conţinutul ridicat de vitamine şi compuşi sulfurici, fiind considerată o plantă tonică de primăvară.

Antioxidante Depurative Digestive +4

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Susai de munte

(Cicerbita alpina / Lactuca alpina)

Susaiul de munte este o plantă erbacee perenă din famiia Asteraceae, specifică zonelor montane şi subalpine din Europa. Este înrudită cu salata (Lactuca sativa) şi alte specii de susai, având proprietăţi atât alimentare, cât şi medicinale.Plantă este apreciată în mod tradiţional în regiunile alpine pentru efectele sale tonice, depurative şi uşor sedative, fiind consumată uneori că şi plantă comestibilă primăvara.Planta ajunge la o înălţime de 50-150 cm.Tulpina este erectă, robustă, neramificată sau slab ramificată.Frunzele sunt mari, profund lobate, dispuse în rozeta bazală şi pe tulpină, de culoare verde intens.Florile sunt de culoare albastru-violet, distinctive, grupate în capitule, şi înfloresc vara (iulie-august).Planta conţine un suc lăptos alb (latex), caracteristic genului Lactuca.

Analgezice Antiinflamatoare Depurative +3

Vezi detalii

Plantă bienală

Țâța-caprei

Tragopogon pratensis

Tată-caprei este o plantă erbacee bienală din familia Asteraceae, recunoscută ușor în flora spontană prin inflorescențele sale galbene, mari, asemănătoare păpădiei, care se deschid dimineața devreme și se închid până la prânz. După ofilire, florile se transformă într-o sferă de puf argintiu, similară cu „globul” de păpădie, dar mult mai mare și mai aerată. Planta dezvoltă o rădăcină pivotantă groasă, albicioasă, comestibilă, cu gust ușor dulceag, care i-a adus și numele de „sparanghel vegetal” în unele regiuni europene. Frunzele sunt înguste, alungite, glabre, de culoare verde-albăstruie, în formă de sabie, îmbrățișând parțial tulpina. În fitoterapia tradițională, partea cea mai valoroasă este rădăcina, urmată de frunzele tinere și florile.

Antiinflamatoare Antioxidante Colagoge +6

Vezi detalii